2 Corintieni 9:1-11:15

Semănând generozitate

9 Nu este necesar să vă scriu despre această slujire pentru sfinţi, ² pentru că eu cunosc bunăvoinţa voastră, cu care mă laud înaintea celor din Macedonia, spunând că Ahaia a fost gata încă de anul trecut. Râvna voastră i-a încurajat pe cei mai mulţi dintre ei. ³ Îi trimit însă pe fraţi pentru ca lauda noastră să nu fie dovedită ca fiind goală – în acest caz, aşa cum am spus, să fiţi pregătiţi. ⁴ Dacă cei din Macedonia ar veni cu mine şi v-ar găsi nepregătiţi, ce ruşine ne-ar fi – ca să nu mai vorbesc despre ruşinea voastră – pentru că am avut o astfel de încredere în voi! ⁵ Astfel, cred, fraţilor, că este necesar să vă îndemn, să vin la voi mai înainte, pentru a pregăti darul pe care l-aţi promis; atunci, el va fi gata ca un lucru pe care vreţi să-l daţi şi nu ca o constrângere.

⁶ Reamintiţi-vă: cine seamănă puţin va secera puţin, iar cine seamănă mult va secera mult. ⁷ Fiecare să facă aşa cum a hotărât în inima lui, nu cu regret, nici din constrângere, pentru că Dumnezeu îl iubeşte pe dătătorul voios. ⁸ Dumnezeu poate să vă dea din abundenţă orice dar, pentru ca, având întotdeauna lucrurile de care aveţi nevoie, să faceţi cât mai multe fapte bune, ⁹ aşa cum este scris:

„A împărţit, a dăruit celor nevoiaşi,    dreptatea lui rămâne pentru totdeauna.“

¹⁰ Cel Ce asigură sămânţă pentru semănător şi pâine pentru hrană va asigura şi va înmulţi şi sămânţa voastră pentru semănat şi va creşte roadele dreptăţii voastre. ¹¹ Astfel veţi fi îmbogăţiţi în orice privinţă, pentru întreaga voastră generozitate care, prin noi, va face să aducă mulţumiri lui Dumnezeu. ¹² Căci ajutorul acestei lucrări pe care o faceţi voi nu doar că împlineşte nevoile sfinţilor, ci şi abundă în mulţumiri aduse lui Dumnezeu. ¹³ În urma dovezii acestui ajutor, voi Îl slăviţi pe Dumnezeu prin ascultarea voastră faţă de mărturisirea Evangheliei lui Cristos şi prin generozitatea contribuţiei faţă de ei şi faţă de alţii, ¹⁴ iar ei se vor ruga pentru voi cu dragoste, datorită harului deosebit de mare al lui Dumnezeu, pe care El vi l-a dat vouă. ¹⁵ Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru darul Său nespus de mare!

Lucrarea şi autoritatea lui Pavel

10 Eu însumi, Pavel, vă îndemn, prin blândeţea şi bunătatea lui Cristos – eu, care sunt blând când sunt cu voi, dar plin de curaj când sunt departe de voi – ² vă rog ca, atunci când sunt prezent, să nu fie nevoie să-mi arăt curajul de a-i înfrunta pe cei ce consideră că noi trăim după fire! ³ Noi, deşi trăim în fire, nu ne luptăm potrivit cu firea. ⁴ Căci armele noastre de luptă nu sunt fireşti, ci sunt făcute puternice de Dumnezeu pentru a dărâma fortăreţe. Noi răsturnăm argumentele ⁵ şi orice înălţime semeaţă care se ridică împotriva cunoaşterii lui Dumnezeu, şi orice gând îl facem sclav ascultării de Cristos. ⁶ Suntem gata să pedepsim orice act de neascultare, odată ce ascultarea voastră este deplină.

⁷ Voi vă uitaţi la înfăţişarea exterioară. Dacă cineva este convins că este al lui Cristos, el însuşi ar trebui să ia în considerare faptul că, aşa cum el este al lui Cristos, la fel suntem şi noi. ⁸ Chiar dacă mă laud ceva mai mult cu autoritatea noastră, pe care Domnul ne-a dat-o pentru zidirea şi nu pentru dărâmarea voastră, nu-mi va fi ruşine de ea, ⁹ pentru că nu vreau să par, prin scrisorile mele, ca unul care vrea să vă înspăimânte. ¹⁰ Unii spun: „Scrisorile lui sunt cu greutate şi puternice, dar când este prezent, este slab şi cuvântul lui este dispreţuit.“ ¹¹ Astfel de oameni ar trebui să ia în considerare că ceea ce spunem în scrisori, când suntem absenţi, este şi în faptă când suntem prezenţi.

¹² Noi n-ar trebui să îndrăznim să ne clasificăm sau să ne comparăm cu cei care se recomandă singuri, însă, când ei se măsoară unul cu altul şi se compară unul cu altul, nu dau dovadă de înţelepciune. ¹³ Noi însă nu ne lăudăm peste măsură, ci în măsura limitelor pe care ni le-a încredinţat Dumnezeu, măsură care se întinde chiar şi până la voi. ¹⁴ Nu ne întindem dincolo de ea, ca şi cum n-am fi ajuns până la voi, căci am venit primii la voi cu Evanghelia lui Cristos. ¹⁵ Nu ne lăudăm dincolo de limite, adică cu ostenelile altora, ci nădejdea noastră este că, aşa cum credinţa voastră creşte, sfera noastră de lucru între voi va fi lărgită şi mai mult, ¹⁶ ca să putem vesti Evanghelia în ţările de dincolo de voi, fără să ne lăudăm cu o lucrare deja făcută în sfera de lucru a altuia. ¹⁷ Însă „Cel ce se laudă să se laude în Domnul.“ ¹⁸ Fiindcă nu cel ce se recomandă singur este aprobat, ci cel pe care Domnul îl recomandă.

Pavel şi falşii profeţi

11 Vreau să acceptaţi puţină nebunie din partea mea şi să aveţi răbdare cu mine. ² Sunt gelos cu gelozia lui Dumnezeu, căci v-am logodit cu un bărbat, pentru a vă înfăţişa ca pe o fecioară curată lui Cristos. ³ Mi-e teamă însă că, aşa cum şarpele a înşelat-o pe Eva cu viclenia lui, gândurile voastre vor fi pervertite de la sinceritatea şi curăţia faţă de Cristos. ⁴ Căci dacă cineva vine şi vă predică un alt Isus decât Cel pe Care vi L-am predicat noi, sau dacă voi primiţi un alt duh decât Cel pe Care L-aţi primit, sau o altă evanghelie decât cea pe care aţi primit-o, voi îngăduiţi cu uşurinţă toate acestea! ⁵ Eu consider că nu le sunt inferior în nici o privinţă acelor „apostoli deosebiţi“. ⁶ Chiar dacă sunt neinstruit în vorbire, nu sunt însă şi în cunoaştere; şi v-am arătat aceasta în orice fel şi în toate lucrurile.

⁷ Sau am făcut oare un păcat, umilindu-mă pentru ca voi să fiţi înălţaţi, întrucât v-am vestit Evanghelia lui Dumnezeu în dar? ⁸ Am împovărat alte biserici, primind plată de la ele, ca să vă slujesc vouă, ⁹ iar când am fost la voi şi eram în nevoi, n-am pus povară asupra nimănui, pentru că nevoile mele au fost împlinite de către fraţii care au venit din Macedonia. M-am abţinut şi mă voi abţine de la a fi o povară pentru voi. ¹⁰ Aşa cum adevărul lui Cristos este în mine, nimeni nu va opri această laudă a mea în regiunile Ahaiei. ¹¹ De ce? Pentru că nu vă iubesc? Dumnezeu ştie că vă iubesc.

¹² Voi continua să fac ceea ce fac, ca să distrug orice prilej al celor care vor să fie recunoscuţi ca egali ai noştri în lucrurile cu care se laudă, ¹³ pentru că astfel de oameni sunt apostoli falşi, lucrători care înşală, deghizându-se în apostoli ai lui Cristos. ¹⁴ Nu este de mirare, pentru că însuşi Satan se deghizează în înger de lumină. ¹⁵ Nu este mare lucru deci dacă slujitorii săi se deghizează în slujitori ai dreptăţii; sfârşitul lor va fi după faptele lor.

Ioan 1:1-13

Cuvântul a devenit trup

1 La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. ² El era la început cu Dumnezeu. ³ Toate au fost făcute prin El şi nici un lucru care a fost făcut n-a fost făcut fără El. ⁴ În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor. ⁵ Lumina luminează în întuneric şi întunericul n-a învins-o.

⁶ Era un om trimis de Dumnezeu, al cărui nume era Ioan. ⁷ El a venit ca martor ca să depună mărturie despre Lumină, pentru ca toţi să creadă prin el. ⁸ Nu el era Lumina, ci el a venit ca să depună mărturie despre Lumină. ⁹ Lumina adevărată, Care îl luminează pe orice om, venea în lume. ¹⁰ El era în lume şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. ¹¹ A venit la ceea ce era a Lui, dar ai Săi nu L-au primit. ¹² Însă tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să devină copii ai lui Dumnezeu, ¹³ născuţi nu din sânge, nici din voia firii, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.

Proverbe 25:21-22

²¹ Dacă duşmanul tău este flămând, dă-i de mâncare,    iar dacă-i este sete, dă-i să bea,²² căci făcând aşa, vei îngrămădi cărbuni aprinşi pe capul lui,    iar Domnul îţi va răsplăti.