Biblia în decurs de un an
Plănuiai de mult timp să citești Biblia într-un an?
Începe cu noi astăzi!
În fiecare zi vei găsi noi capitole atât din Vechiul, cât și din Noul Testament, pe care le poți deschide cu un singur click.
09-09-2026
Neemia 8-10
Ezra citeşte Legea înaintea poporului
8 Tot poporul s-a strâns ca un singur om în piaţeta din faţa Porţii Apelor. Ei i-au spus cărturarului Ezra să aducă Cartea Legii lui Moise, pe care Domnul o poruncise lui Israel. 2 Preotul Ezra a adus Legea înaintea adunării alcătuite din bărbaţi, femei şi din toţi cei care erau în stare să o înţeleagă. Era ziua întâi a lunii a şaptea. 3 Ezra a citit din Lege în piaţeta dinaintea Porţii Apelor, de la răsăritul soarelui până la amiază, în prezenţa tuturor bărbaţilor, femeilor şi a celor ce puteau să o înţeleagă. Tot poporul asculta cu atenţie la citirea Cărţii Legii. 4 Cărturarul Ezra stătea pe o estradă din lemn construită cu acest prilej. Lângă el, la dreapta lui, stăteau Matitia, Şema, Anaia, Uria, Hilchia şi Maaseia, iar la stânga lui – Pedaia, Mişael, Malchia, Haşum, Haşbadana, Zaharia şi Meşulam.
5 Ezra a deschis Cartea în văzul întregului popor, căci era aşezat mai sus decât poporul. Când a deschis Cartea, tot poporul s-a ridicat în picioare. 6 Ezra L-a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul cel Mare, şi întreg poporul, ridicând mâinile, a răspuns: „Amin! Amin!“ Apoi s-au plecat şi s-au închinat Domnului cu faţa la pământ. 7 Iosua, Bani, Şerebia, Iamin, Akub, Şabtai, Hodia, Maaseia, Chelita, Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia şi leviţii ajutau poporul să înţeleagă Legea, iar poporul stătea în picioare. 8 Ei citeau desluşit din Cartea Legii lui Dumnezeu şi-i arătau înţelesul, astfel încât poporul să înţeleagă cele citite.
9 Guvernatorul Neemia, preotul şi cărturarul Ezra, precum şi leviţii care învăţau poporul au zis întregului popor: „Această zi este sfântă pentru Domnul, Dumnezeul vostru. Nu bociţi şi nu plângeţi!“ Căci tot poporul începuse să plângă la auzirea cuvintelor Legii. 10 Ei le-au mai zis: „Duceţi-vă şi mâncaţi mâncăruri alese, beţi băuturi dulci şi trimiteţi câte ceva şi celor ce n-au nimic pregătit, căci este o zi sfântă pentru Stăpânul nostru. Nu vă mâhniţi, căci bucuria Domnului este tăria voastră!“ 11 Leviţii domoleau poporul, zicându-le: „Linişte, căci aceasta este o zi sfântă! Nu vă mâhniţi!“ 12 Tot poporul s-a dus apoi să mănânce, să bea şi să trimită câte ceva şi altora. Au făcut aceasta cu mare bucurie, căci înţeleseseră cuvintele care le fuseseră explicate.
Celebrarea Sărbătorii Corturilor
13 A doua zi căpeteniile familiilor întregului popor, preoţii şi leviţii au fost convocaţi la cărturarul Ezra ca să li se explice cuvintele Legii. 14 Au găsit scris în Legea poruncită de Domnul prin Moise că israeliţii trebuie să locuiască în corturi în timpul sărbătorii din luna a şaptea. 15 Totodată au înţeles că trebuie să proclame şi să răspândească în toate cetăţile lor şi în Ierusalim următoarea veste: „Duceţi-vă la munte şi aduceţi ramuri de măslin, ramuri de măslin sălbatic, ramuri de mirt, ramuri de palmier şi ramuri de alţi copaci stufoşi, ca să faceţi corturi, după cum este scris.“
16 Poporul a ieşit, a adunat ramuri şi şi-a făcut corturi, fiecare pe acoperişul casei lui, în curtea lui sau în curţile Casei lui Dumnezeu, în piaţeta de la Poarta Apelor şi în piaţeta de la Poarta Efraim. 17 Toată mulţimea întoarsă din captivitate şi-a făcut corturi şi a locuit în ele. Israeliţii nu mai făcuseră aşa ceva de pe vremea lui Iosua, fiul lui Nun. Şi a fost o bucurie nespus de mare. 18 Au citit din Cartea Legii lui Dumnezeu în fiecare zi, din prima zi până în ultima zi. Au ţinut sărbătoarea timp de şapte zile, iar în ziua a opta au avut o adunare sfântă, aşa cum era rânduit.
Israeliţii îşi mărturisesc păcatele
9 În a douăzeci şi patra zi a aceleiaşi luni, israeliţii, încinşi cu saci şi având ţărână pe cap, s-au strâns laolaltă pentru ţinerea unui post. 2 Cei din neamul lui Israel s-au separat de toţi străinii şi, stând în picioare, şi-au mărturisit păcatele lor şi nelegiuirile strămoşilor lor. 3 S-au aşezat la locurile lor şi, timp de un sfert din zi, au citit din Cartea Legii Domnului, Dumnezeul lor. Apoi, într-un alt sfert din zi, şi-au mărturisit păcatele şi s-au închinat Domnului, Dumnezeul lor.
4 Iosua, Bani, Kadmiel, Şebania, Buni, Şerebia, Bani şi Chenani s-au urcat pe estrada leviţilor şi au strigat cu glas tare către Domnul, Dumnezeul lor. 5 Leviţii Iosua, Kadmiel, Bani, Haşabnia, Şerebia, Hodia, Şebania şi Petahia au zis:
„Ridicaţi-vă şi binecuvântaţi-L pe Domnul, Dumnezeul vostru, Care este din veşnicie în veşnicie!Binecuvântat să-Ţi fie Numele cel slăvit, care este mai presus de orice binecuvântare şi laudă!6 Tu eşti Domnul şi în afară de Tine nu este un altul! Tu ai făcut cerurile şi cerurile cerurilor cu toată oştirea lor,pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce este în ele;Tu le dai viaţă tuturor, iar oştirea cerurilor Ţi se închină.7 Tu eşti Domnul, Dumnezeul Care l-ai ales pe Avram,Care l-ai scos din Ur, din Caldeea, şi i-ai pus numele Avraam.8 Tu i-ai găsit inima credincioasă înaintea Ta şi ai încheiat un legământ cu el,promiţând că-i vei da ţara canaaniţilor, a hitiţilor, a amoriţilor,a periziţilor, a iebusiţilor, a ghirgaşiţilor, promiţând că o vei da seminţei lui;Ţi-ai împlinit promisiunea, căci Tu eşti drept.9 Apoi ai văzut suferinţele strămoşilor noştri în Egipt, le-ai auzit strigătele de pe malul Mării Roşii.10 Ai făcut semne şi minuni împotriva lui Faraon, împotriva tuturor slujitorilor săi şi împotriva întregului popor din ţara sa,căci ai luat cunoştinţă de mândria lor faţă de strămoşii noştri şi Ţi-ai făcut un Nume, cum se ştie astăzi.11 Ai despărţit marea înaintea lor şi ei au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat;pe urmăritorii lor însă i-ai aruncat în adâncuri ca pe o piatră în ape adânci.12 Apoi i-ai condus printr-un stâlp de nor ziua, şi printr-un stâlp de foc noaptea, ca să le luminezi calea pe care mergeau.13 Te-ai coborât pe muntele Sinai şi le-ai vorbit din ceruri.Le-ai dat reguli drepte, legi adevărate, orânduiri şi porunci bune.14 Le-ai făcut cunoscut Sabatul Tău cel sfânt şi le-ai dat porunci, orânduiri şi o Lege prin robul Tău Moise.15 Le-ai dat pâine din ceruri, atunci când le era foame, le-ai scos apă din stâncă, atunci când le era seteşi le-ai spus să vină să ia în stăpânire ţara pe care juraseşi că le-o vei da.16 Însă ei, strămoşii noştri, s-au fălit, au fost încăpăţânaţi şi nu Ţi-au ascultat poruncile.17 Au refuzat să asculte şi nu şi-au amintit de lucrările Tale minunate, pe care le-ai înfăptuit printre ei.Au fost încăpăţânaţi şi în răzvrătirea lor şi-au numit o căpetenie, ca să se întoarcă în sclavia lor.Dar Tu eşti un Dumnezeu iertător, îndurător şi milostiv,încet la mânie şi plin de dragoste şi de aceea nu i-ai părăsit.18 Chiar şi atunci când şi-au făcut un viţel turnat,zicând: «Acesta este Dumnezeul tău Care te-a scos din Egipt!» şi s-au făcut vinovaţi de multă blasfemie,19 Tu, în marea Ta îndurare, nu i-ai părăsit în pustie.Stâlpul de nor n-a încetat să-i călăuzească ziua pe drum,iar stâlpul de foc n-a încetat să le dea lumină noaptea pe drumul pe care trebuiau să meargă.20 Le-ai dat chiar şi Duhul Tău cel bun ca să-i instruiască.Nu Ţi-ai retras mana de la gurile lor şi ai continuat să le dai apă ca să-şi potolească setea.21 Timp de patruzeci de ani i-ai îngrijit în pustie şi nu au dus lipsă de nimic;hainele nu li s-au învechit, iar picioarele nu li s-au umflat.22 Le-ai dat în mână regate şi popoare, ale căror ţinuturi le-ai împărţit între ei.Astfel au moştenit ţara lui Sihon, adică ţara regelui din Heşbon,şi ţara lui Og, regele Başanului.23 Le-ai înmulţit fiii ca stelele cerurilorşi i-ai adus în ţara în care le-ai spus părinţilor lor să intre ca s-o ia în stăpânire.24 Fiii lor au intrat şi au luat în stăpânire ţara, iar Tu i-ai smerit înaintea lor pe locuitorii ţării, pe canaaniţi,şi ai dat în mâinile lor pe regii acestora şi popoarele ţării, ca să le faci pe plac.25 Au cucerit cetăţi fortificate, pământuri roditoare,au luat în stăpânire case, tot felul de bunuri,fântâni deja săpate, vii, măslini şi o mulţime de pomi fructiferi.Au mâncat, s-au săturat, s-au îngrăşat şi s-au desfătat datorită bunătăţii Tale celei mari.26 Dar apoi s-au arătat neascultători, s-au răzvrătit împotriva Ta, au aruncat înapoia lor Legea Ta,i-au ucis pe profeţii Tăi, care mărturiseau împotriva lor pentru a-i întoarce la Tine,şi s-au făcut astfel vinovaţi de multă blasfemie.27 Atunci i-ai dat pe mâna duşmanilor lor, care i-au asuprit.Totuşi, în vremea necazului lor, ei au strigat către Tine, iar Tu i-ai auzit din ceruri. În marea Ta îndurare le-ai dat izbăvitori care i-au eliberat din mâna duşmanilor lor.28 Când au avut odihnă însă, ei au săvârşit iarăşi ce este rău înaintea Ta. Atunci iar i-ai lăsat pe mâna vrăjmaşilor lor care i-au stăpânit.Dar ei s-au întors şi au strigat din nou către Tine, iar Tu i-ai auzit din ceruri şi, în îndurarea Ta, i-ai izbăvit în numeroase rânduri.29 I-ai avertizat să se întoarcă la Legea Ta, dar ei s-au îngâmfat, nu au ascultatde poruncile Tale şi au păcătuit împotriva hotărârilor Tale, deşi omul care le împlineşte va trăi prin ele.Şi-au întors spatele cu încăpăţânare, au fost îndărătnici şi nu au ascultat.30 I-ai îngăduit aşa mulţi ani, i-ai avertizat prin Duhul Tău, prin profeţii Tăi,dar ei tot nu au luat aminte, astfel că i-ai dat pe mâna popoarelor străine.31 Cu toate acestea, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicit, nici nu i-ai părăsit, căci Tu eşti un Dumnezeu milos şi îndurător!32 Acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule cel Mare, Puternic şi Înfricoşător, Cel Care-Ţi păstrezi legământul şi îndurarea,nu privi ca puţin lucru toată suferinţa pe care am îndurat-o atât noi, cât şi regii noştri, conducătorii noştri, preoţii noştri, profeţii noştri şi strămoşii noştri, deci tot poporul Tău, de pe vremea împăraţilor Asiriei şi până acum!33 Cu privire la tot ce a venit peste noi, Tu ai fost drept,căci Tu ai lucrat cu credincioşie, dar noi am făcut ceea ce este rău!34 Regii, conducătorii, preoţii şi părinţii noştri nu au împlinit Legea Ta;nu au dat ascultare poruncilor şi înştiinţărilor Tale prin care i-ai prevenit.35 În regatul lor, în mijlocul multor bunătăţi primite de la Tine, în ţara cea întinsă şi bogată pe care le-o dăduseşi,ei nu Ţi-au slujit şi nu s-au întors de la faptele lor cele rele.36 Şi iată-ne astăzi sclavi în ţara pe care le-ai dat-o strămoşilor noştri,ca să-i mănânce roadele şi bunătăţile! Iată-ne sclavi chiar în ţara aceasta!37 Rodul ei îi îmbogăţeşte pe împăraţii pe care i-ai pus stăpâni peste noi din cauza păcatelor noastre.Ei stăpânesc după bunul lor plac asupra trupurilor noastre şi asupra vitelor noastre, iar noi ne aflăm într-un mare necaz.“
Poporul încheie o înţelegere
38 Cu privire la toate acestea, noi am încheiat în scris o înţelegere de neclintit, pe document punându-şi pecetea conducătorii, leviţii şi preoţii.
10 Cei care şi-au pus pecetea au fost:
guvernatorul Neemia, fiul lui Hacalia;
Zedechia,
2 Seraia, Azaria, Ieremia,
3 Paşhur, Amaria, Malchia,
4 Hatuş, Şebania, Maluh,
5 Harim, Meremot, Obadia,
6 Daniel, Ghinton, Baruc,
7 Meşulam, Abia, Miyamin,
8 Maazia, Bilgai şi Şemaia – aceştia erau preoţi;
9 apoi leviţii Iosua, fiul lui Azania, Binui, dintre urmaşii lui Henadad, Kadmiel
10 şi rudele lor:
Şebania, Hodia, Chelita, Pelaia, Hanan,
11 Mica, Rehob, Haşabia,
12 Zacur, Şerebia, Şebania,
13 Hodia, Bani şi Beninu;
14 după aceea căpeteniile poporului:
Paroş, Pahat-Moab, Elam, Zatu, Bani,
15 Buni, Azgad, Bebai,
16 Adonia, Bigvai, Adin,
17 Ater, Ezechia, Azur,
18 Hodia, Haşum, Beţai,
19 Harif, Anatot, Nebai,
20 Magpiaş, Meşulam, Hezir,
21 Meşezabel, Ţadok, Iadua,
22 Pelatia, Hanan, Anaia,
23 Osea, Hanania, Haşub,
24 Haloheş, Pilha, Şobek,
25 Rehum, Haşabna, Maaseia,
26 Ahia, Hanan, Anan,
27 Maluh, Harim şi Baana.
28 Restul poporului, preoţii, leviţii, portarii, cântăreţii, slujitorii de la Templu şi toţi aceia care se separaseră de popoarele străine de dragul Legii lui Dumnezeu, împreună cu soţiile lor, cu fiii şi cu fiicele lor şi cu toţi aceia care aveau cunoştinţă şi pricepere, 29 s-au alăturat rudelor lor, nobilii, şi s-au legat cu jurământ să umble în Legea lui Dumnezeu, dată prin Moise, robul lui Dumnezeu, să o păzească şi să împlinească toate poruncile Domnului, Stăpânul nostru, precum şi orânduirile şi decretele Lui. 30 Am promis atunci: „Nu ne vom mai da fetele de soţii celor din popoarele din ţară şi nu le vom mai lua pe fetele lor de soţii pentru fiii noştri. 31 Când popoarele ţării vor veni în ziua de Sabat să vândă produse şi felurite alimente, nu vom mai cumpăra nimic de la ele nici în ziua de Sabat, nici în vreo altă zi sfântă. În fiecare al şaptelea an vom lăsa ogorul nelucrat şi vom anula orice datorie. 32 Am hotărât să împlinim şi porunca de a da o treime dintr-un şechel pe an, pentru slujba de la Templul Dumnezeului nostru, 33 pentru pâinea prezentării, pentru darul de mâncare continuu, pentru arderea de tot continuă, pentru jertfele aduse în zilele de Sabat, de lună nouă şi de sărbători, pentru darurile sfinte, pentru jertfele aduse ca ispăşire pentru păcatele lui Israel, precum şi pentru tot ceea ce priveşte lucrarea de la Templul Dumnezeului nostru. 34 Noi, – preoţii, leviţii şi oameni din popor, – potrivit familiilor noastre, am tras la sorţi în legătură cu lemnele ce trebuie aduse ca dar în fiecare an, la vremuri hotărâte, la Templul Dumnezeului nostru, ca să fie arse pe altarul Domnului, Dumnezeul nostru, aşa cum este scris în Lege. 35 Am mai hotărât să aducem la Templul Domnului, în fiecare an, primele roade ale pământului şi primele roade ale tuturor pomilor. 36 De asemenea, aşa cum este scris în Lege, vom aduce la Templul Dumnezeului nostru, la preoţii care fac slujba în Templul Dumnezeului nostru, pe întâii născuţi dintre fiii noştri şi dintre vitele noastre, pe întâii născuţi ai vacilor şi ai oilor noastre. 37 Vom aduce preoţilor, în cămările Templului Dumnezeului nostru, cele dintâi roade din aluatul nostru, din contribuţiile noastre, din fructe, din must şi din ulei şi le vom da leviţilor zeciuiala din roadele pământurilor noastre. Înşişi leviţii vor putea să ia zeciuiala în toate cetăţile unde lucrăm. 38 Preotul, fiul lui Aaron, să-i însoţească pe leviţi când vor lua zeciuiala, iar leviţii să ducă a zecea parte din zeciuială la Templul Dumnezeului nostru, în cămările vistieriei. 39 Căci israeliţii şi leviţii vor trebui să aducă contribuţiile din grâne, din must şi din ulei în cămările în care se află vasele Lăcaşului, acolo unde slujesc preoţii, portarii şi cântăreţii. Nu vom mai uita de Templul Dumnezeului nostru!“
Psalmii 78:9-16
9 Fiii lui Efraim, înarmaţi, trăgători cu arcul, au dat înapoi în ziua bătăliei:10 nu păziseră legământul lui Dumnezeu, refuzând să umble în Legea Lui;11 I-au uitat faptele şi minunile pe care El le arătase,12 minunile pe care le înfăptuise înaintea strămoşilor lor în regiunea Ţoan din ţara Egiptului.13 A despărţit marea şi i-a trecut prin ea, punând apele să stea ca un zid.14 I-a călăuzit printr-un nor ziua, şi toată noaptea – prin lumina focului.15 A despicat stânci în pustie, ca să le dea să bea ape, cât adâncul de multe.16 A făcut ca din stânci să izvorască torente şi să curgă apa râuri-râuri.
Marcu 12:13-27
Tributul datorat Cezarului
13 I-au trimis la El pe câţiva dintre farisei şi dintre irodieni ca să-L prindă în cursă cu vorba. 14 Ei au venit şi I-au zis:
– Învăţătorule, ştim că eşti corect, fără să-Ţi pese de nimeni, căci nu cauţi la faţa omului, ci îi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cuvine să plătim tribut Cezarului sau nu? Să plătim sau să nu plătim?
15 El însă, înţelegând ipocrizia lor, le-a zis:
– De ce Mă puneţi la încercare? Aduceţi-Mi un denar, să-l văd!
16 Ei I-au adus. Isus i-a întrebat:
– Chipul acesta şi inscripţia, ale cui sunt?
– Ale Cezarului, I-au răspuns ei.
17 Isus le-a zis:
– Daţi deci Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!
Ei au rămas uimiţi de El.
Despre înviere
18 Au venit la El saducheii, care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat:
19 – Învăţătorule, Moise ne-a scris că dacă fratele cuiva moare fără să aibă copii şi-i rămâne astfel doar soţia, fratele acestuia trebuie să se căsătorească cu văduva şi să-i ridice un urmaş fratelui său. 20 Erau şapte fraţi. Primul şi-a luat o soţie, dar a murit fără să lase vreun urmaş. 21 Al doilea s-a căsătorit cu văduva, dar şi el a murit fără să lase vreun urmaş. Aşa s-a întâmplat şi cu al treilea. 22 Şi nici unul din cei şapte n-a lăsat vreun urmaş. Femeia a murit ultima dintre toţi. 23 La înviere, (când se vor scula,) soţia căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut-o de soţie!
24 Isus le-a răspuns:
– Oare nu vă rătăciţi voi tocmai pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu? 25 Căci atunci când se vor scula din morţi, nici nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita, ci vor fi ca îngerii din ceruri. 26 Iar cu privire la faptul că cei morţi sunt înviaţi, n-aţi citit în cartea lui Moise, acolo unde scrie despre tufiş, cum i-a vorbit Dumnezeu şi i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.“? 27 El nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii! Sunteţi foarte rătăciţi!
Proverbe 23:22-25
22 Ascultă de tatăl tău, care ţi-a dat viaţă şi nu-ţi dispreţui mama, când a îmbătrânit!23 Cumpără adevărul şi nu-l vinde, dobândeşte înţelepciunea, învăţătura şi priceperea!24 Tatăl celui drept va avea mari bucurii; cine are un fiu înţelept se bucură de el.25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut!
