Ezechiel 20-21

Israel, condamnat pentru apostazie

20 În al şaptelea an, în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii, au venit nişte bărbaţi din sfatul bătrânilor lui Israel ca să-L întrebe pe Domnul şi s-au aşezat înaintea mea.

² Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ³ „Fiul omului, vorbeşte-le bătrânilor lui Israel şi spune-le că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Aţi venit să Mă întrebaţi? Viu sunt Eu, că nu Mă voi lăsa întrebat de voi, zice Stăpânul Domn.»

⁴ Vrei să-i judeci? Vrei să-i judeci, fiul omului? Atunci fă-le cunoscute urâciunile părinţilor lor. ⁵ Să le spui că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «În ziua când l-am ales pe Israel, am făcut jurământ cu urmaşii Casei lui Iacov. M-am făcut cunoscut lor în ţara Egiptului şi am făcut jurământ cu ei, afirmând: ‘Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’ ⁶ În ziua aceea le-am jurat că-i voi scoate din ţara Egiptului şi că-i voi duce într-o ţară pe care am căutat-o pentru ei, o ţară unde curge lapte şi miere, cea mai frumoasă dintre toate ţările. ⁷ Le-am zis să-şi arunce fiecare urâciunile dinaintea ochilor lui şi să nu se întineze cu idolii Egiptului, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor.

⁸ Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea şi nu au vrut să Mă asculte. Nici unul nu şi-a aruncat urâciunile, care îi atrăgeau privirile, şi nici nu a uitat de idolii Egiptului. Atunci am zis că-Mi voi revărsa furia peste ei şi-Mi voi consuma mânia împotriva lor, în mijlocul ţării Egiptului. ⁹ Dar nu le-am făcut astfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care ei se aflau şi înaintea cărora Mă făcusem cunoscut lor, cum că îi voi scoate din ţara Egiptului. ¹⁰ Aşa că i-am scos din ţara Egiptului şi i-am dus în pustie.

¹¹ Le-am dat hotărârile Mele şi le-am făcut cunoscute rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. ¹² Le-am mai dat şi Sabatele Mele, ca semn între Mine şi ei, ca să se ştie că Eu sunt Domnul Care îi sfinţeşte.

¹³ Dar cei din Casa lui Israel s-au răzvrătit împotriva Mea în pustie. Nu au urmat hotărârile Mele, au respins rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele, şi au pângărit mult Sabatele Mele. Am zis atunci că-Mi voi revărsa furia peste ei şi-i voi nimici în pustie. ¹⁴ Dar nu le-am făcut astfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie pângărit în faţa neamurilor dinaintea cărora i-am scos. ¹⁵ De asemenea, le-am jurat în pustie că nu-i voi mai duce în ţara pe care le-am rânduit-o, în ţara în care curge lapte şi miere, cea mai frumoasă dintre toate ţările, ¹⁶ deoarece au respins rânduielile Mele, nu au urmat hotărârile Mele şi au pângărit Sabatele Mele. Căci inimile lor tot după idolii lor s-au dus. ¹⁷ Totuşi m-am uitat cu milă la ei, nu i-am distrus şi nu i-am lăsat să sfârşească în pustie.

¹⁸ Atunci le-am zis fiilor lor în pustie: ‘Nu urmaţi hotărârile părinţilor voştri, nu păziţi rânduielile lor şi nu vă pângăriţi cu idolii lor. ¹⁹ Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! Urmaţi hotărârile Mele, păziţi şi împliniţi rânduielile Mele ²⁰ şi sfinţiţi Sabatele Mele, ca să fie un semn între Mine şi voi şi să se ştie că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’

²¹ Dar şi copiii lor s-au răzvrătit împotriva Mea. Ei nu au urmat hotărârile Mele, nu au păzit rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască, iar Sabatele Mele le-au pângărit. Atunci am zis că Îmi voi revărsa furia peste ei şi-Mi voi consuma mânia împotriva lor în pustie. ²² Dar Mi-am retras mâna de dragul Numelui Meu, ca să nu fie pângărit în faţa neamurilor dinaintea cărora i-am scos. ²³ De asemenea, le-am jurat în pustie că îi voi împrăştia printre neamuri şi îi voi răspândi prin ţările lumii, ²⁴ pentru că nu au împlinit rânduielile Mele, ci au respins hotărârile Mele, au pângărit Sabatele Mele şi şi-au aţintit privirile spre idolii părinţilor lor. ²⁵ Mai mult, le-am dat hotărâri care nu erau bune şi rânduieli prin care să nu poată trăi. ²⁶ I-am lăsat să se spurce prin darurile lor când îşi treceau prin foc întâii născuţi, ca să-i îngrozesc şi să ştie astfel că Eu sunt Domnul.»

²⁷ De aceea, fiul omului, vorbeşte-le celor din Casa lui Israel şi spune-le din partea Stăpânului Domn, astfel: «Iată prin ce anume M-au mai blasfemiat părinţii voştri, fiind necredincioşi faţă de Mine. ²⁸ Când i-am dus în ţara pe care am jurat că le-o voi da, ei şi-au aruncat privirile spre fiecare deal înalt, spre fiecare copac stufos şi acolo şi-au înjunghiat jertfele, acolo şi-au adus ofrandele prin care M-au înfuriat, acolo şi-au pus miresmele plăcute şi acolo au turnat darurile de băutură. ²⁹ Eu i-am întrebat: ‘Ce este această înălţime la care vă duceţi?’ De aceea i-au pus numele Bama şi aşa i-a rămas numele până în ziua de astăzi.»

Promisiunea restaurării

³⁰ Spune-le deci celor din Casa lui Israel că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Vă veţi spurca oare la fel ca părinţii voştri, prostituându-vă înaintea urâciunilor lor? ³¹ Aducându-vă darurile şi trecându-vă fiii prin foc, voi continuaţi până astăzi să vă întinaţi prin toţi idolii voştri. Şi Eu să Mă las întrebat de voi, Casă a lui Israel? Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că nu Mă voi lăsa întrebat.

³² Voi ziceţi: ‘Vrem să fim ca neamurile, ca triburile celorlalte ţări, şi să slujim lemnului şi pietrei!’ Ceea ce voi aveţi însă în minte nu se va întâmpla niciodată! ³³ Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că voi domni peste voi cu mână puternică, cu braţ întins şi revărsându-Mi furia! ³⁴ Vă voi scoate dintre popoare şi vă voi aduna din ţările în care sunteţi împrăştiaţi, cu mână puternică, cu braţ întins şi revărsându-Mi furia. ³⁵ Vă voi duce în pustia popoarelor şi acolo mă voi judeca cu voi faţă în faţă. ³⁶ Aşa cum i-am judecat pe strămoşii voştri în pustia ţării Egiptului, tot aşa vă voi judeca şi pe voi, zice Stăpânul Domn. ³⁷ Vă voi trece pe sub toiag şi vă voi aduce din nou în legământ. ³⁸ Îi voi înlătura dintre voi pe cei răzvrătiţi şi pe cei nesupuşi Mie; îi voi scoate din ţara unde au fost străini, dar nu vor intra în ţara lui Israel. Atunci veţi şti că Eu sunt Domnul.

³⁹ Cât despre voi, Casă a lui Israel, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Duceţi-vă acum şi slujiţi fiecare idolilor voştri! După aceea însă veţi asculta de Mine cu siguranţă şi nu-Mi veţi mai pângări Numele Meu cel sfânt cu darurile şi cu idolii voştri! ⁴⁰ Căci pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înălţat al lui Israel, zice Stăpânul Domn, acolo Îmi va sluji toată Casa lui Israel, toţi cei din ţară, iar Eu îi voi primi cu bunăvoinţă. Acolo vă voi cere contribuţiile voastre şi darurile voastre din cele dintâi roade, împreună cu toate jertfele voastre sfinte. ⁴¹ Când vă voi scoate dintre popoare şi vă voi aduna din ţările în care aţi fost împrăştiaţi, vă voi accepta ca pe o aromă plăcută şi Mă voi arăta sfânt prin voi înaintea neamurilor. ⁴² Şi veţi şti că Eu sunt Domnul când vă voi aduce în ţara lui Israel, în ţara pe care am jurat strămoşilor voştri că le-o voi da. ⁴³ Acolo vă veţi aminti de umbletele voastre şi de toate faptele prin care v-aţi pângărit şi vă va fi scârbă de voi înşivă din cauza tuturor relelor pe care le-aţi săvârşit. ⁴⁴ Şi veţi şti că Eu sunt Domnul când mă voi purta cu voi ţinând cont de Numele Meu, nu de purtarea voastră rea şi de faptele voastre corupte, Casă a lui Israel, zice Stăpânul Domn.’»“

Iudeea este condamnată

⁴⁵ Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

⁴⁶ – Fiul omului, îndreaptă-ţi faţa spre sud, predică împotriva ţinutului de la miazăzi şi profeţeşte împotriva pădurii din sud. ⁴⁷ Spune-i pădurii din sud astfel: „Ascultă Cuvântul Domnului! Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, voi aprinde în tine un foc, care va arde orice copac verde şi orice copac uscat. Flacăra arzătoare nu va fi stinsă, şi totul, din sud până la nord, va fi pârjolit de ea. ⁴⁸ Şi orice făptură va vedea că Eu am aprins-o; ea nu va mai fi stinsă.»“

⁴⁹ Atunci am zis:

– Ah, Stăpâne Doamne, ei zic despre mine că nu vorbesc decât în pilde!

Babilon, sabia judecăţii lui Dumnezeu

21 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ² „Fiul omului, îndreaptă-ţi faţa spre Ierusalim, predică împotriva sanctuarelor şi profeţeşte împotriva ţării lui Israel. ³ Spune ţării lui Israel că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, sunt împotriva ta, şi de aceea Îmi voi scoate sabia din teacă şi-l voi tăia din tine atât pe cel drept, cât şi pe cel rău. ⁴ De vreme ce sunt pe cale să tai din tine atât pe cel drept, cât şi pe cel rău, sabia Mea va ieşi din teacă împotriva tuturor făpturilor, din sud până în nord. ⁵ Şi toate făpturile vor şti că Eu, Domnul, Mi-am scos sabia din teacă; ea nu se va întoarce înapoi.»

⁶ Iar tu, fiul omului, gemi! Gemi sub privirile lor cu inima zdrobită şi cu amărăciune! ⁷ Când te vor întreba de ce gemi, să le răspunzi astfel: «Din pricina veştii care soseşte! Orice inimă se va descuraja şi toate mâinile vor slăbi; orice duh va leşina şi toţi genunchii vor fi ca apa. Iat-o că vine! Este foarte aproape, zice Stăpânul Domn.“

⁸ Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ⁹ „Fiul omului, profeţeşte şi spune că aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«O sabie, o sabie    este ascuţită şi lustruită.¹⁰ Este ascuţită pentru măcel    şi lustruită ca să scânteieze ca fulgerul.

Să ne bucurăm în sceptrul fiului Meu, Iuda? Sabia nesocoteşte orice copac.

¹¹ El a dat-o să fie lustruită    şi să poată fi ţinută în mână.Ea este o sabie ascuţită şi lustruită    ca să fie pusă în mâna celui ce ucide.¹² Strigă şi tânguieşte-te, fiul omului,    căci ea este scoasă împotriva poporului Meu        şi împotriva tuturor prinţilor lui Israel;ei sunt daţi sabiei împreună cu poporul Meu.    De aceea loveşte-ţi coapsa!

¹³ Poporul va fi încercat. Ce se va întâmpla dacă sceptrul pe care sabia îl nesocoteşte va fi îndepărtat? zice Stăpânul Domn.»

¹⁴ Tu, fiul omului, profeţeşte    şi bate din palme!«Fie ca sabia să lovească de două ori,    ba chiar de trei ori.Este o sabie pentru prăpăd,    pentru un mare prăpăd,        o sabie care îi împresoară!¹⁵ Pentru ca inimile să se descurajeze    şi mulţi să se poticnească,am pus sabia pentru înjunghiere    la toate porţile lor.Ah, ea este făcută să scânteieze ca fulgerul    şi este lustruită pentru măcel!¹⁶ Sabie, loveşte în dreapta,    taie în stânga        sau oriunde îţi este îndreptat tăişul!¹⁷ Iar Eu voi bate din palme    şi-Mi voi potoli furia!»        Eu, Domnul, am vorbit!“

¹⁸ Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ¹⁹ „Fiul omului, hotărăşte două drumuri pe care să vină sabia împăratului Babilonului. Amândouă să iasă din aceeaşi ţară. Apoi fă un semn; fă-l la răscrucea drumului spre cetate. ²⁰ Să faci în aşa fel încât unul din drumurile pe care trebuie să vină sabia să treacă prin Raba amoniţilor, iar celălalt – prin Iuda, prin fortificaţiile Ierusalimului. ²¹ Căci împăratul Babilonului s-a oprit la răscrucea celor două drumuri ca să afle prin ghicit ce trebuie să facă. El scutură săgeţile, întreabă terafimii şi cercetează ficatul. ²² În mâna lui dreaptă stă sorţul pentru Ierusalim, ca să pregătească berbecii de fier, să dea ordin să înceapă măcelul, să scoată strigăte de război, să pregătească berbecii de fier împotriva porţilor, să înalţe rampe de asalt şi să zidească întărituri. ²³ Dar cei care şi-au încălcat jurămintele pe care i le-au făcut vor crede că ceea ce s-a ghicit nu este decât deşertăciune. El însă le va ţine minte vina aceasta şi îi va prinde.

²⁴ De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Pentru că v-aţi făcut vina de pomină, descoperindu-vă nelegiuirile şi lăsând astfel să vi se vadă păcatele în toate faptele voastre, pentru că aţi făcut aceasta, veţi fi prinşi.

²⁵ Cât despre tine, păgân şi ticălos prinţ al lui Israel, căruia ţi-a venit ziua, vremea pedepsei finale, ²⁶ aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Să i se îndepărteze turbanul! Să i se dea jos coroana! Nimic nu va mai fi la fel. Cel smerit va fi înălţat, iar cel înălţat va fi smerit. ²⁷ Ruină! Da, ruină! O ruină voi face din el! O ruină cum n-a mai fost vreodată. Şi aceasta până va veni cel care are dreptul asupra lui; lui îl voi da!’»

²⁸ Iar tu, fiul omului, profeţeşte şi spune că aşa vorbeşte Stăpânul Domn drept răspuns la batjocurile amoniţilor:

«O sabie, o sabie    este pregătită pentru măcel,este lustruită ca să devoreze    şi să scânteieze ca fulgerul.²⁹ În ciuda vedeniilor mincinoase despre tine,    în ciuda oracolelor înşelătoare cu privire la tine,vei fi pusă la gâtul    acelor ticăloşi care vor fi ucişi,cărora le-a sosit ziua    şi a căror vreme a pedepsei a ajuns la culme.³⁰ Bagă sabia înapoi în teacă!În locul în care ai fost făurită,    în ţara ta de origine,        acolo te voi judeca.³¹ Îmi voi revărsa peste tine indignarea    şi voi sufla peste tine cu focul furiei Mele.Te voi da pe mâna barbarilor,    a celor ce sunt pricepuţi să distrugă.³² Vei cădea pradă focului,    sângele tău va fi vărsat în mijlocul ţăriişi nu vei mai fi pomenită,    căci Eu, Domnul, am vorbit!»“

Matei 17:1-13

Schimbarea la faţă

17 După şase zile, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan, fratele acestuia, şi i-a dus, doar pe ei, pe un munte înalt. ² Acolo I-a fost schimbată înfăţişarea înaintea lor. Faţa Lui a strălucit ca soarele, iar hainele Lui au devenit strălucitoare ca lumina. ³ Şi iată că li s-au arătat Moise şi Ilie, stând de vorbă cu El.

⁴ Petru I-a zis lui Isus:

– Doamne, este bine să fim aici! Dacă vrei, voi face aici trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise şi unul pentru Ilie!

⁵ În timp ce vorbea el, iată că un nor strălucitor i-a acoperit, iar un glas din nor a zis: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în Care-Mi găsesc plăcerea! De El să ascultaţi!“

⁶ Când au auzit glasul, ucenicii au căzut cu faţa la pământ şi s-au înspăimântat foarte tare. ⁷ Isus a venit la ei, i-a atins şi le-a zis:

– Ridicaţi-vă şi nu vă temeţi!

⁸ Când şi-au ridicat privirea, n-au mai văzut pe nimeni, decât pe Isus singur.

⁹ În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit:

– Să nu spuneţi nimănui despre viziune, până când nu va fi înviat Fiul Omului dintre cei morţi!

¹⁰ Ucenicii L-au întrebat:

– Atunci de ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?

¹¹ El le-a răspuns:

– Într-adevăr, Ilie vine, şi el va restaura toate lucrurile. ¹² Dar Eu vă spun că Ilie a venit deja, însă ei nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el ce-au vrut. Tot aşa urmează să sufere şi Fiul Omului din partea lor.

¹³ Atunci ucenicii au înţeles că le vorbise despre Ioan Botezătorul.

Proverbe 15:1-4

15 Un răspuns blând potoleşte furia,    dar o vorbă aspră provoacă mânia.

² Limba înţelepţilor foloseşte corect cunoştinţa,    dar gura proştilor împroaşcă nebunie.

³ Ochii Domnului sunt în orice loc,    supraveghindu-i atât pe cei răi, cât şi pe cei buni.

⁴ Limba care aduce însănătoşire este un pom de viaţă,    dar limba stricată zdrobeşte duhul.