1 Ioan 1:1-3:10

Cuvântul vieţii

1 Ceea ce era de la început, ceea ce am auzit, ceea ce am văzut cu ochii noştri, ceea ce am privit şi ceea ce mâinile noastre au atins cu privire la Cuvântul vieţii ² – căci viaţa a fost arătată, iar noi am văzut-o şi depunem mărturie şi vă vestim viaţa veşnică care era cu Tatăl şi care ne-a fost arătată – ³ deci ceea ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Cristos. ⁴ Scriem aceste lucruri pentru ca bucuria noastră să fie deplină.

Umblând în lumină

⁵ Mesajul pe care l-am auzit de la El şi pe care vi-l vestim este că Dumnezeu e lumină şi în El nu este întuneric deloc. ⁶ Dacă spunem că avem părtăşie cu El, dar umblăm în întuneric, minţim şi nu trăim adevărul. ⁷ Dacă însă umblăm în lumină, după cum El este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii, iar sângele lui Isus, Fiul Său, ne curăţeşte de orice păcat. ⁸ Dacă zicem că nu avem păcat, ne înşelăm singuri şi adevărul nu este în noi. ⁹ Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nedreptate. ¹⁰ Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvântul Lui nu este în noi.

2 Copilaşii mei, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar dacă cineva păcătuieşte, avem la Tatăl un Apărător, pe Isus Cristos cel Drept. ² El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi. ³ Prin aceasta ştim că-L cunoaştem: dacă păzim poruncile Lui. ⁴ Cel ce zice: „Îl cunosc!“, dar nu păzeşte poruncile Lui, este un mincinos, iar adevărul nu este în el. ⁵ Însă, în cel ce păzeşte Cuvântul Lui, dragostea lui Dumnezeu a ajuns într-adevăr desăvârşită. Prin aceasta ştim că suntem în El. ⁶ Cel ce zice că rămâne în El este dator să umble şi el aşa cum a umblat Isus.

⁷ Preaiubiţilor, nu vă scriu o poruncă nouă, ci o poruncă veche, pe care o aveţi de la început. Această poruncă veche este Cuvântul pe care l-aţi auzit. ⁸ Totuşi vă scriu o poruncă nouă, care este adevărată în El şi în voi, pentru că întunericul trece, iar lumina adevărată luminează deja. ⁹ Cel ce zice că este în lumină, dar îl urăşte pe fratele lui, este încă în întuneric. ¹⁰ Cel care-l iubeşte pe fratele său rămâne în lumină şi în el nu este nici un prilej de poticnire. ¹¹ Dar cel care-l urăşte pe fratele său este în întuneric, umblă în întuneric şi nu ştie unde se duce, pentru că întunericul i-a orbit ochii.

¹² Vă scriu, copilaşilor,

pentru că păcatele vă sunt iertate datorită Numelui Său.

¹³ Vă scriu, părinţilor,

pentru că L-aţi cunoscut pe Cel Ce este de la început.

Vă scriu, tinerilor,

pentru că l-aţi învins pe cel rău.

¹⁴ V-am scris, copilaşilor,

pentru că L-aţi cunoscut pe Tatăl.

V-am scris, părinţilor,

pentru că L-aţi cunoscut pe Cel Ce este de la început.

V-am scris, tinerilor,

pentru că sunteţi tari,

iar Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi

şi l-aţi învins pe cel rău.

Nu iubiţi lumea

¹⁵ Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume! Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el. ¹⁶ Căci tot ce este în lume – pofta firii, pofta ochilor şi lăudăroşenia vieţii – nu este de la Tatăl, ci este din lume. ¹⁷ Iar lumea şi pofta ei trec, însă cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac.

Ceasul de pe urmă şi venirea anticristului

¹⁸ Copilaşilor, este ceasul de pe urmă! Şi după cum aţi auzit că vine anticristul, să ştiţi că acum sunt mulţi anticrişti. Prin aceasta ştim că este ceasul de pe urmă. ¹⁹ Ei au ieşit dintre noi, dar nu erau dintre noi. Căci, dacă ar fi fost dintre noi, ar fi rămas cu noi, dar, ieşind, au arătat că nu toţi sunt dintre noi. ²⁰ Voi aveţi ungerea de la Cel Sfânt şi voi toţi aveţi cunoaştere. ²¹ Nu v-am scris fiindcă nu cunoaşteţi adevărul, ci pentru că-l cunoaşteţi şi pentru că din adevăr nu iese nici o minciună. ²² Cine este mincinosul, dacă nu cel care neagă că Isus este Cristosul? Acela este anticristul: cel care-I neagă pe Tatăl şi pe Fiul. ²³ Oricine-L neagă pe Fiul nu-L are nici pe Tatăl. Cel care-L mărturiseşte pe Fiul Îl are şi pe Tatăl. ²⁴ Ceea ce aţi auzit de la început, să rămână în voi. Dacă rămâne în voi ceea ce aţi auzit de la început, atunci şi voi veţi rămâne în Fiul şi în Tatăl. ²⁵ Şi promisiunea pe care El ne-a făcut-o este aceasta: viaţa veşnică.

²⁶ V-am scris aceste lucruri cu privire la cei ce încearcă să vă ducă în rătăcire. ²⁷ Cât despre voi, ungerea pe care aţi primit-o de la El rămâne în voi şi nu aveţi nevoie ca cineva să vă înveţe, ci, aşa cum ungerea Lui vă învaţă cu privire la toate lucrurile, iar ea este adevărată şi nu este o minciună, rămâneţi în El, aşa cum v-a învăţat ea.

Copii ai lui Dumnezeu

²⁸ Şi acum, copilaşilor, rămâneţi în El, pentru ca, atunci când El Se va arăta, să avem îndrăzneală şi să nu fim daţi de ruşine înaintea Lui, la arătarea Lui. ²⁹ Dacă ştiţi că El este drept, atunci ştiţi că oricine face ceea ce este drept este născut din El.

3 Vedeţi ce dragoste mare ne-a dăruit Tatăl: să fim numiţi copii ai lui Dumnezeu. Şi suntem! De aceea nu ne cunoaşte lumea: pentru că nu L-a cunoscut nici pe El. ² Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi, n-a fost arătat încă, dar ştim că, atunci când Se va arăta El, vom fi asemenea Lui, pentru că-L vom vedea aşa cum este. ³ Oricine are nădejdea aceasta în El se curăţeşte, aşa cum şi El este curat.

⁴ Oricine comite păcatul, comite şi fărădelegea; iar păcatul este fărădelege. ⁵ Ştiţi că El a fost arătat ca să îndepărteze păcatele; şi în El nu este păcat. ⁶ Oricine rămâne în El nu păcătuieşte; oricine păcătuieşte, nu L-a văzut, nici nu L-a cunoscut. ⁷ Copilaşilor, nimeni să nu vă înşele! Cel ce înfăptuieşte dreptatea este drept, aşa cum El este drept. ⁸ Cel ce trăieşte în păcat este de la diavolul, pentru că diavolul păcătuieşte de la început. Tocmai pentru aceasta a fost arătat Fiul lui Dumnezeu: ca să distrugă lucrările diavolului. ⁹ Oricine este născut din Dumnezeu nu mai trăieşte în păcat, pentru că sămânţa lui Dumnezeu rămâne în el; şi el nu poate continua să păcătuiască, fiindcă a fost născut din Dumnezeu. ¹⁰ Prin aceasta sunt scoşi la iveală copiii lui Dumnezeu şi copiii diavolului: oricine nu înfăptuieşte dreptatea nu este de la Dumnezeu, şi nici cel ce nu-l iubeşte pe fratele său.

Marcu 8:1-13

Isus hrăneşte peste patru mii de oameni

8 În zilele acelea s-a adunat din nou o mare mulţime de oameni şi nu aveau ce să mănânce. Isus i-a chemat pe ucenici şi le-a zis:

² – Mi-e milă de mulţime, pentru că sunt deja trei zile de când stau cu Mine şi nu au ce să mănânce, ³ iar dacă-i las să plece acasă flămânzi, vor leşina pe drum, mai ales că unii dintre ei au venit de departe.

⁴ Ucenicii I-au zis:

– De unde ar putea lua cineva pâini aici, în pustie, ca să-i sature pe aceşti oameni?

⁵ Isus i-a întrebat:

– Câte pâini aveţi?

– Şapte, I-au răspuns ei.

⁶ Isus a poruncit mulţimii să se aşeze pe pământ. Apoi a luat cele şapte pâini, a adus mulţumiri, le-a frânt şi le-a dat ucenicilor Săi ca să le împartă, iar ei le-au împărţit mulţimii. ⁷ Mai aveau şi câţiva peştişori; El i-a binecuvântat şi a zis să fie împărţiţi şi aceştia. ⁸ Au mâncat şi s-au săturat; şi au adunat şapte coşuri pline cu firimiturile rămase. ⁹ Cei ce mâncaseră erau în jur de patru mii de bărbaţi. După ce le-a dat drumul, ¹⁰ Isus S-a suit imediat în barcă împreună cu ucenicii Lui şi s-au dus în părţile Dalmanutei.

Fariseii cer un semn

¹¹ Fariseii au venit la El, au început să stea de vorbă cu El şi, ca să-L pună la încercare, I-au cerut să le arate un semn din cer. ¹² Isus a oftat adânc în duhul Său şi a zis: „De ce cere această generaţie un semn? Adevărat vă spun că acestei generaţii nu i se va da nici un semn.“ ¹³ Apoi i-a lăsat, S-a suit iarăşi în barcă şi S-a dus de cealaltă parte a mării.

Proverbe 22:4-7

⁴ Smerenia şi frica de Domnul    aduc bogăţie, onoare şi viaţă.

⁵ Pe căile celui rău sunt spini şi curse,    dar cine îşi păzeşte sufletul se ţine departe de ele.

⁶ Învaţă-l pe copil calea pe care trebuie să meargă,    iar când va îmbătrâni nu se va îndepărta de la ea.

⁷ Bogatul domneşte peste sărac    şi cel ce ia cu împrumut este slujitorul celui ce dă cu împrumut.