Biblia în decurs de un an
Plănuiai de mult timp să citești Biblia într-un an?
Începe cu noi astăzi!
În fiecare zi vei găsi noi capitole atât din Vechiul, cât și din Noul Testament, pe care le poți deschide cu un singur click.
20-11-2026
Eclesiastul 10-12
Falsele valori
10 „Aşa cum muştele moarte strică şi fermentează untdelemnul negustorului, tot aşa puţină nebunie copleşeşte înţelepciunea şi slava.2 Inima înţeleptului îl conduce la dreapta, dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.3 Prostul umblă fără minte pe cale şi se laudă tuturor cu prostia lui.4 Dacă izbucneşte mânia stăpânitorului împotriva ta, nu-ţi pierde cumpătul, căci calmul te păzeşte de mari păcate.
5 Există un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine din partea stăpânitorului:6 prostia este pusă în multe funcţii înalte, pe când cei înstăriţi ocupă funcţii modeste.7 Am văzut sclavi călare şi prinţi mergând pe jos ca sclavii.
8 Cel ce sapă groapa altuia, poate să cadă el în ea, iar pe cel ce dărâmă un zid, îl poate muşca un şarpe.9 Cine sfărâmă pietre, poate fi lovit de ele, şi cine crapă lemne, se află în pericol din pricina lor.
10 Dacă fierul toporului este tocit şi lama lui neascuţită,trebuie să-ţi înteţeşti eforturile la tăiat! De aceea la câştig se ajunge prin înţelepciune!
11 Când şarpele muşcă, fiindcă n-a fost vrăjit, stăpânul lui nu are nici un câştig.
12 Cuvintele gurii înţeleptului sunt o desfătare, dar buzele nebunului îl vor înghiţi.13 Primele cuvinte ale gurii lui sunt prosteşti, iar ultimele sunt nebunie curată –14 prostul spune o mulţime de vorbe.Omul nu ştie ce se va întâmpla; cine îi poate spune ce va fi după el?
15 Osteneala prostului îl oboseşte; nici măcar nu cunoaşte drumul spre cetate.
16 Vai de tine ţară, al cărei rege este un copil şi ai cărei prinţi chefuiesc dis-de-dimineaţă!17 Ferice de tine, ţară al cărei rege este de viţă nobilă şi ai cărei prinţi dau ospeţe la vremea potrivită, ca să se întărească, şi nu să se îmbete!
18 Din pricina leneviei se lasă grinda, iar, când mâinile sunt leneşe, plouă în casă.
19 Ospeţele se fac pentru a petrece, vinul este pentru înveselirea vieţii, dar argintul răspunde la toate.
20 Nu-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta, nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare,căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă spusele.“
Valoarea hărniciei
11 „Aruncă-ţi pâinea pe ape, căci după multe zile o vei găsi iarăşi;2 împarte-o în şapte şi chiar în opt, căci nu ştii ce rău va veni pe pământ.
3 Când norii sunt plini de apă, atunci o deşartă pe pământ;când un copac cade la sud sau la nord, în locul în care cade, acolo rămâne.4 Cine se uită după vânt nu mai seamănă, iar cine se uită după nori nu mai seceră.
5 Aşa cum nu ştii calea vântului şi nici cum se formează oasele în pântecele femeii însărcinate,tot astfel nu cunoşti nici lucrarea lui Dumnezeu, Cel Care le face pe toate.
6 Seamănă sămânţă dimineaţa, iar seara nu-ţi odihni mâna de la semănat,fiindcă nu ştii care sămânţă va răsări, aceasta sau cealaltă, sau dacă amândouă vor fi la fel de bune.
Adu-ţi aminte de Creatorul tău în tinereţe
7 Lumina este plăcută şi este bine pentru ochi să vadă soarele.8 Dacă cineva are parte de mulţi ani, să se bucure de ei,dar să se gândească şi la zilele de întuneric, căci vor fi multe, pentru că tot ce urmează să vină este deşertăciune.
9 Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, veseleşte-ţi inima cât eşti tânăr!Umblă pe căile dorite de inima ta şi plăcute ochilor tăi,dar să ştii că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată!10 Izgoneşte orice supărare din inima ta, alungă răul din trupul tău, căci tinereţea şi zorile vieţii sunt trecătoare!“
12 „Adu-ţi aminte de Creatorul tău în zilele tinereţii tale,până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii când vei zice: «Nu găsesc nici o plăcere în ei!»;2 până nu se întunecă soarele şi lumina, luna şi stelele şi până nu se întorc norii după ploaie.3 În zilele acelea încep să tremure paznicii casei şi se îndoaie cei tari,se opresc cei ce macină, care s-au împuţinat, şi se întunecă cei ce se uită pe ferestre,4 se închid cele două uşi care dau în stradă şi scade sunetul morii.Atunci te vei scula la ciripitul păsării, dar glasul tuturor cântăreţelor se va auzi înăbuşit;5 te vei teme de înălţimi şi te vei speria pe drum!Adu-ţi aminte de Creatorul tău, până nu înfloreşte migdalulpână nu se târăşte lăcusta şi trece pofta,căci fiecare merge spre casa cea veşnică, iar bocitorii cutreieră pe stradă;6 până nu se rupe funia de argint şi până nu se sparge vasul de aur,până nu se sfărâmă vasul la izvor şi până nu este zdrobită roata la fântână;7 până nu se întoarce ţărâna în pământ, de unde a fost luată, şi până când suflarea nu se întoarce la Dumnezeu, Cel Care a dat-o.
8 O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice oratorul. Totul este deşertăciune!“
Epilog
9 Pe lângă faptul că oratorul a fost un înţelept, el a învăţat şi ştiinţa pe popor, culegând, cercetând şi aranjând numeroase proverbe. 10 Oratorul a căutat să găsească cuvinte plăcute şi să scrie drept cuvintele adevărului.
11 Cuvintele înţelepţilor sunt ca nişte ţepuşe, iar colecţiile de proverbe sunt ca nişte cuie bătute, date de un singur păstor. 12 „Dincolo de toate acestea, fiule, ia aminte: să faci multe cărţi este o treabă fără sfârşit şi prea mult studiu este obositor pentru trup.
13 Concluzia la tot ceea ce ai auzit este aceasta: «Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui, căci aceasta este datoria fiecărui om.14 Fiindcă Dumnezeu va aduce la judecată fiecare lucrare, tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.»“
Psalmii 102:12-17
12 Însă Tu, Doamne, tronezi pe vecie, amintirea Ta ţine din generaţie în generaţie.13 Tu Te vei ridica şi vei avea milă de Sion, căci este timpul să te înduri de el. I-a sosit vremea!14 Slujitorii Tăi îndrăgesc pietrele Sionului şi le este milă de ţărâna lui.15 Neamurile se vor teme de Numele Domnului şi toţi regii pământului – de slava Lui,16 când Domnul va zidi Sionul şi Se va arăta în slava Lui.17 El va răspunde la rugăciunile celor nevoiaşi şi nu va dispreţui rugăciunile lor.
Ioan 11:28-37
28 Şi spunând aceasta, s-a dus şi a chemat-o pe Maria, sora ei, zicându-i în şoaptă: „A sosit Învăţătorul şi te cheamă!“ 29 Cum a auzit aceasta, Maria s-a ridicat repede şi s-a dus la El. 30 Isus încă nu intrase în sat, ci era tot în locul unde-L întâmpinase Marta. 31 Iudeii care erau cu ea în casă şi o consolau, când au văzut că Maria se ridică repede şi iese, au urmat-o, crezând că se duce la mormânt, ca să plângă acolo. 32 Maria, când a ajuns unde era Isus şi L-a văzut, a căzut la picioarele Lui şi I-a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!“ 33 Isus, când a văzut-o plângând, pe ea şi pe iudeii care veniseră cu ea, s-a înfiorat în duh şi s-a tulburat. 34 A întrebat:
– Unde l-aţi pus?
Ei I-au răspuns:
– Doamne, vino şi vezi!
35 Isus a început să plângă. 36 Atunci iudeii au zis: „Iată cât de mult îl iubea!“ 37 Însă unii dintre ei ziceau: „El, Care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?“
Proverbe 29:21-22
21 Slujitorul care este răsfăţat din copilărie, ajunge la urmă un arogant.
22 Un om mânios stârneşte certuri şi cel iute la mânie săvârşeşte multe păcate.

