Păcatele tale tipice (1)
luni, 21 octombrie

„Păcatul care ne înfășoară așa de lesne.” (Evrei 12:1)

În cartea sa Eu, așa cum aș vrea să fiu, John Ortberg subliniază că păcatele tipice sunt acele păcate de care ești atras în mod obișnuit. Asta nu înseamnă că nimeni altcineva nu mai comite acele păcate, ci doar că ești vulnerabil în acel domeniu al vieții tale. De obicei, tiparul păcatelor tale este în strânsă legătură cu tiparul darurilor tale. Așa cum jucătorii care înscriu cel mai mult sunt totodată cei care ratează cel mai mult, darurile și pasiunile tale ar putea să indice și domeniile în care ești cel mai vulnerabil. De exemplu, oamenii extrovertiți, care au abilitatea de a-i inspira și de a-i încuraja pe alții, sunt uneori înclinați spre bârfă. Oamenii care iubesc învățătura pot fi ispitiți să se simtă superiori și să le vorbească de sus celorlalți. Oamenii spontani, cu multă poftă de viață, adesea se luptă să-și controleze impulsurile. Cei care sunt buni ascultători pot ajunge să încurajeze în mod pasiv obiceiurile rele ale celor care li se destăinuie. Optimiștii prezintă adesea tendința de a nega realitatea.

Mitologia greacă ne vorbește despre conceptul de nemesis – un dușman ce pare de neînvins. Un nemesis este ca tine în aproape toate lucrurile, dar este o versiune stricată a ta. În povestea lui Sherlock Holmes, rolul de nemesis l-a jucat profesorul Moriarty – un om deosebit de inteligent la rândul său. El era ceea ce ar fi fost Sherlock Holmes dacă ar fi apucat-o pe un drum greșit. Pentru că există o legătură între cea mai bună și cea mai rea versiune a ta, în multe domenii ale vieții tu ești propriul tău nemesis. Și cele două versiuni au ceva în comun: fiecare dintre ele ești tu! De ce e util să știm acest lucru? Pentru că dacă ești conștient de propriile tale înclinații și dacă ești atent la ele, ai făcut deja primii pași spre a-ți organiza o linie de apărare. Avem o capacitate uluitoare de a ne înșela singuri și de a ne justifica propriile alegeri. Adresându-Se credincioșilor nepăsători și reci din biserica din vremurile din urmă, Isus le spune că au nevoie de „alifie [Duhul Sfânt] pentru ochi, ca să‑ți ungi ochii și să poți vedea” (Apocalipsa 3:18, NTR).